Laburiştii britanici au conspirat împreună cu companiile de telefonie mobilă pentru a sabota încercările Uniunii Europene de a scădea preţurile plătite de către consumatori pentru telefoanele internaţionale. Potrivit dezvăluirilor făcute de către cotidianul britanic The Times, în noul scandal sunt implicaţi un ministru şi mai mulţi funcţionari publici, care purtau o intensă corespondenţă cu companiile de telefonie, ţinându-le la curent cu eforturile europene şi stabilind strategii de eludare a anticipatei scăderi de preţuri şi implicit de profit.
La un moment dat chiar, când a devenit evident că UE va lua o atitudine dură faţă de companiile de telefonie, un funcţionar public a trimis un e-mail companiei Vodafone, pentru a le comunica că această evoluţie nu face din Marea Britanie „un iepuraş fericit”. Mai mult, negociatorul-şef al britanicilor le trimitea marilor companii de telefonie e-mailuri frecvente.
La începutul campaniei de reducere a preţurilor, el informa compania BT: „Lupta continuă”. Mai târziu, a avertizat Vodafone: „Trebuie să evităm asta cu orice preţ!”, şi, cu altă ocazie, „Presupun că va trebui să ne schimbăm culorile”. Alyn Smith, un europarlamentar scoţian care s-a luptat pentru preţuri mai mici la apelurile internaţionale a apreciat că „nu e nici un dubiu că poziţia Marii Britanii a fost să sprijine afacerile multinaţionale în defavoarea consumatorului european”.
Cum era de aşteptat, dezvăluirile făcute de cotidianul britanic au iritat experţii în drepturile consumatorilor. Ewan Sutherland, un important consultant în materie de politică în telecomunicaţii a mărturisit că „nu apreciasem corect nivelul în care Guvernul a trecut de partea răului. Guvernul pur şi simplu nu a considerat că este o problemă pentru public. Cu siguranţă au încercat să apere poziţia operatorilor de telefonie şi profiturile operatorilor”.
Specialiştii citaţi de The Times consideră că laburiştii britanici au acţionat astfel deoarece le erau îndatoraţi companiilor de telefonie mobilă. Succesul economic obţinut de actualul premier, Gordon Brown, s-a bazat în special pe veniturile obţinute din licitaţiile pentru licenţele 3G, care au adus la bugetul de stat 22 de miliarde de lire sterline în anul 2000. Brown, care era pe atunci ministru de Finanţe, s-a folosit de această sumă pentru a reduce datoriile Marii Britanii şi pentru a face achiziţii publice importante.
În acest caz, laburiştii încercau să-i lase pe operatorii de telefonie mobilă să-şi „recupereze investiţia”, în defavoarea consumatorului european.
sursa : Gandul.info