Undeva, într-o comună din Galați, în locul care a aparținut odinioară unei crame, se află acum fabrica fraților Emil și Valentin Ancuța, unde sunt „dospite“ aproape cinci milioane de croissante lunar. Dar cum au reușit să facă producție doi TCM-iști cu experiență în comerț?
Astăzi, cei doi frați stăpânesc bine „mecanica croissantului“, căci au învățat din greșeli. Iar dacă probleme cu forța de muncă nu au, se mai lovesc totuși de hopuri legate mai ales de utilități: în Smârdan nu au rețea de gaze – fabrica funcționează cu GPL, curentul pică tot timpul – astfel că au fost nevoiți să investească într-un generator și, iarna, tirurilor le este greu să ajungă la fabrică din cauza drumurilor înzăpezite. Chiar și așa, tot ei spun că trebuie mai degrabă căutate soluții, în loc să fie mereu subliniate lipsurile. Oricum, investesc anual circa 500.000 de euro în fabrică, în principal în utilaje pe care le aduc din Italia sau Germania.
„Mi-a luat zece ani să îmi iasă croissantul așa cum vreau eu“, își începe povestea Valentin Ancuța, cel care, alături de fratele său, Emil, deține producătorul de croissante Derpan, cuafaceri de peste opt milioane de euro și al doilea jucător din piață după grecii de la Chipita. În fabrica din comuna Smârdan, la mai puțin de zece minute de orașul Galați, linia de fabricație se oprește doar câteva zile pe an: de Paște, de Crăciun și de Revelion. În rest, cei peste 250 de angajați lucrează în patru schimburi, iar croissantele ies, la propriu, pe bandă rulantă din fabrică: aproape 4,5 milioane de bucăți lunar. Cel puțin până acum.
Capacitatea fabricii se va dubla însă în curând, cei doi frați urmând să pună în funcțiune până la 1 septembrie încă o linie de producție, pe care au achiziționat-o cu ceva timp în urmă. Ambiția lor este mare: vor să ducă vânzările de croissante de anul acesta la zece milioane de euro.
